2 august 2010

Daniel C

Comparativ

Umbra foloseşte trupul

Ca pavăză pentru razele de soare

Şi supravieţuind zilei

Devine uriaşă înghiţind totul în sine.

Un tot care reanimat de lumina zilei de mâine

Uită importanţa umbrei confundând-o,

Numindu-şi strigătul somnului

Noapte.


Din mine spre vis

Se nasc pe lângă mine vise

Şi le dau cu piciorul

Şi zvârl din mână

Iar cei care mă văd în somn

Cred că am spasme de coşmar

Dar în realitate e euforie

Pentru că dacă au început să mi se nască vise

Azi, mâine, peste-un an, o să te împlineşti şi tu.


Mesianic

Am sentimente de floare culeasă

Care se stinge-ntr-o vază pe masă.

Ca să mă-nvii

Plantează-mă-n tine

Dă-mi lumină şi lacrimi şi suflet cu ochii

Păstrează-mă bine sâşi-aşteaptă

Până ce nu vei rămâne decât rădăcină de floare.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu