Reforma sanatatii mintale, Emilia Chiscop

Va recomandam cu caldura articolul Emiliei Chiscop, unul dintre foarte putinii jurnalisti romani care se apleaca asupra domeniului sanatatii mintale, abordand cu atenta observatie si profunzime subiecte importante.

Cum poti sa-ti invingi timiditatea

Getutza M. intervievata de Carmen pentru PocketCultures

Buna ziua Getutza, iti multumesc ca ai acceptat sa acorzi acest interviu Pocket Cultures. Ce le poti spune cititorilor nostri despre tine?

Am 48 de ani. Am lucrat ca operator chimist intr-un laborator al unei intreprinderi de prospectiuni geologice. Din motive de sanatate m-am pensionat medical. Locuiesc singura. Parintii mei au plecat dintre noi iar fratele meu locuieste in alt oras.

Locuiesti in Campulung Moldovenesc dintotdeauna ? Te rog povesteste-ne cate ceva despre orasul tau si atractiile zonei.

M-am nascut in Campulung Moldovenesc, asadar locuiesc aici dintotdeauna.

Campulungul este asezat la poalele muntelui Rarau. Orasul este un important punct de legatura pentru diverse rute turistice bucovinene, in special pentru vizitarea faimoaselor monumente de arhitectura medievala, manastirile: Voronet, Humor, Vatra Moldovitei, Sucevita, Dragomirna, Putna.

Si in oras avem puncte turistice atractive precum Muzeul “Arta Lemnului” si Colectia de linguri de lemn “Ion Tugui”, unica in Europa prin diversitatea exponatelor, Muzeul Etnografic “Ioan Gramada”.

Cum arata o zi obisnuita in Campulung Moldovenesc ?

Pentru unii, o zi obisnuita intr-un orasel ca si Campulungul ar putea parea plictisitoare. Nicidecum! Oamenii, gospodarii cum spunem noi, au foarte multe de facut intr-o zi. Vara trezirea este in jurul orei 5, iarna in jur de 6. Se hranesc animalele, apoi curatenie in grajd si mulsul vacilor si oilor. Urmeaza distribuirea laptelui si lucrarile specifice anotimpului. Vara, stransul fanului cu toate etapele: cosit, imprastiatul finului si adunatul lui pe capite sau in “jirezi”. Iarna, torsul lanii, impletit, tesut.

Iti place sa calatoresti si sa cunosti oameni noi ? Ce alte hobby-uri mai ai ?

Calatoriile sunt placerea mea. Anul trecut am participat la toate cele sase excursii organizate in cadrul programului “Calatorind dincolo de bariere” desfasurat de Fundatia Orizonturi. M-am bucurat sa merg impreuna cu colegii si prietenii de la fundatie dar si sa cunosc oameni noi in locurile pe care le-am vizitat. Auditiile muzicale si lectura ma preocupa deopotriva. Ascult muzica, muzica anilor ’80 in special, citesc cu deosebita placere pe Marin Preda, scriitorul meu preferat, dar si scriitori straini, precum Louis Bromfield cu “Vin ploile”.

Stiu ca te pasioneaza gatitul. Ne poti impartasi una din retetele tale romanesti preferate ?

Ca orice bucovinenca adevarata, sunt pasionata de gatit si, mai ales, de facut prjituri. Printre retetele mele preferate se afla “sarmalutele cu urda”: Iata cum se prepara:

½ kg. urda

2 cepe mijlocii

1 cana de orez

1 legatura de marar

sare, piper

200 g slanina taiata cubulte, calita

Se caleste ceapa, iar dupa 3-4 minute se adauga orezul si se mai calesc impreuna pana se inmoaie putin orezul. Se ia de pe foc si se adauga urda framantata cu mararul taiat marunt, sare si piper. Dupa omogenizarea compozitiei obtinute se adauga slanina calita. Se impacheteaza sarmalele in frunze de stevie sau sfecla oparite.

Va doresc “Pofta buna!”

Unde ai auzit despre Fundatia Orizonturi si cum te-ai hotarat sa incepi sa scrii intr-un blog ?

La primele internari participam la intalnirile Cenaclului literar “Floare de Colt” din cadrul organizatiei, care, la acea vreme, avea alocat un mic spatiu in cadrul spitalului. Asa i-am cunoscut pe cei de la Orizonturi. Mai tarziu am inceput sa particip si la alte activitati si programe ale fundatiei.

Nu aveam nici cele mai mici notiuni de lucru pe computer. Invitatia la programul “Blogging the Dream” a fost o provocare pentru mine. Am invatat notiuni de baza in lucru pe computer, navigarea pe internet, folosirea retelelor sociale si cum sa-mi fac un blog. Pentru mine blogul este un mijloc prin care ma pot exprima, ma pot exterioriza mai usor decat daca ar trebui sa vorbesc direct oamenilor. Chiar daca scrisul nu este punctul meu forte, incerc sa impartasesc din gandurile, framantarile dar si din bucuriile mele macar in cateva randuri.

De ce i-ai pus numele Singuratate ?

Am dat acest nume pentru ca singuratatea este sentimentul cel mai profund pe care-l am. Sunt convinsa ca exista multi oameni in lume animati de acelasi sentiment, oameni care traiesc singuri, izolati, fara prieteni, fara oameni apropiati care sa le deschida usa, sa le spuna un cuvant incurajator. Prin titlu am vrut sa sugerez toate acestea. Ma gandesc ca cine intelege sensul titlului si impartaseste acelasi sentiment poate ma va contacta. Astfel putem alunga singuratatea din viata noastra.

Care este cel mai bun lucru care ti s-a intamplat de cand ai devenit blogger ?

Poti sa afirmi ca blogging-ul ti-a schimbat viata ?

Ideea de blogging m-a atras in incercarea de a-mi invinge timiditatea, de a lupta cu singuratatea, de a face ceva nou si interesant.

Vin la clubul bloggerilor cu placere, cu bucuria de a-mi intalni prietenii, de a “descoperi” tainele si binefacerile lumii virtuale. Am reusit sa scap putin de timiditate si cred ca intr-o oarecare masura blogging-ul mi-a schimbat viata.

Ce parere ai despre Pocket Cultures, un site care “isi doreste sa fie un ghid printre culturile lumii ?

PocketCultures este o initiativa interesanta si instructiva. Iti da posibilitatea sa afli lucruri pe care nu le citesti in ziare, nu le vezi la TV. Oameni simpli, obisnuiti iti vorbesc despre viata de zi cu zi, despre obiceiuri si traditii, asa cum le stiu si le respecta ei. Informatiile vin direct de la “sursa” si de aceea au pe langa autenticitate, o anume savoare. Pe PocketCultures poti gasi oameni si lucruri despre care, poate, nu ai afla niciodata.

Am observat ca nu ai mai postat de ceva timp pe blogul tau. Vei continua totusi ?

Da, asa este. Nu am calculator personal, lucrez pe calculator fie la Club fie la o prietena atunci cand se poate. In plus, dedic mult timp hobby-lui meu, prajiturile... impreuna cu vecina mea facem prajituri pentru evenimente deosebite.

For English version click here

Maria C

Secetă

Pământul însetat

Priveşte spre cer,

Dar cerul a-ngheţat

De vrajă şi mister.

Doar soare nemilos…

Aruncă-n jur văpăi

Ce pârjolesc verdeaţa

Din veşnicele văi.

Toate în jur aşteaptă

Să plângă cerul înstelat.

Dar astăzi cerul nu mai plânge,

Că lacrimile i-au secat.

***

Ascult plânsetul cerului,

Privesc setea pământului.

Lacrimile cerului

Alină setea pământului.

În jur, potopul ploii

Şi munţi învăluiţi în ceaţă.

Fuioare lungi de ceaţă

Dansează bezmetic.

Mă afund în ea

Ca-ntr-o altă lume,

O lume nouă

Învăluită-n mister.

Ascult glas de ape dezlănţuite,

Ascult glasul vântului prin codri,

Ca un glas care vine

Din altă lume, de dincolo de moarte.

Daniel C

Comparativ

Umbra foloseşte trupul

Ca pavăză pentru razele de soare

Şi supravieţuind zilei

Devine uriaşă înghiţind totul în sine.

Un tot care reanimat de lumina zilei de mâine

Uită importanţa umbrei confundând-o,

Numindu-şi strigătul somnului

Noapte.

Din mine spre vis

Se nasc pe lângă mine vise

Şi le dau cu piciorul

Şi zvârl din mână

Iar cei care mă văd în somn

Cred că am spasme de coşmar

Dar în realitate e euforie

Pentru că dacă au început să mi se nască vise

Azi, mâine, peste-un an, o să te împlineşti şi tu.

Mesianic

Am sentimente de floare culeasă

Care se stinge-ntr-o vază pe masă.

Ca să mă-nvii

Plantează-mă-n tine

Dă-mi lumină şi lacrimi şi suflet cu ochii

Păstrează-mă bine sâşi-aşteaptă

Până ce nu vei rămâne decât rădăcină de floare.

In vizita la Muzeul Satului... de la Capu' Satului

Traditionala intalnire de joi a cenaclului „Floare de colt” a avut loc saptamana trecuta la Colectia Etnografica Bucovineana „Ioan Gramada”. Am fost invitati aici de proprietarul colectiei, membru al cenaclului nostru.

Dl. Ioan Gramada ne-a prezentat salile si spatiile cu expunere in aer liber in care sunt asezate, aidoma unei gospodarii traditionale, cele peste 7000 de obiecte etnografice: piese de ceramica, unelte, ustensile casnice, mobilier, port popular, cu precadere din zona Campulungului si a Bucovinei de Nord. Am remarcat harul de povestitor al pasionatului colectionar, cu nimic mai prejos fata de un ghid profesionist dintr-un muzeu de importanta nationala.

La invitatia gazdei noastre, intr-una din camerele ospitalierei sale case membrii cenaclului au omagiat memoria lui Mihai Eminescu, de la moartea caruia s-au implinit 121 de ani. S-a citit poezie si s-au exprimat diverse pareri cu privire la modul in care este prezentat poetul national in prezent, in mass-media.

Ii multumim domnului Ioan Gramada pentru orele deosebit de placute si interesante pe care le-am petrecut in colectia sa si promitem sa revenim!

For English version click here

Galerie foto/Photo galery

Ana

O lungă perioadă de timp am evitat să trec prin faţa spitalului de psihiatrie. Atunci când o făceam, o pisică sălbatică aveam în stomac. De fiecare dată căutam cu privirea fereastra camerei în care am stat şi valuri de căldură mă potopeau. La poartea spitalului îmi atrăgea atenţia o placă indicatoare: Fundaţia Caritabilă Orizonturi. Nu ştiam prea multe despre ce înseamnă o astfel de organizaţie şi în ce constă activitatea ei. Mă tenta să aflu, dar nu găseam calea, intrarea...

A long time I avoided passing through the front of the psychiatric hospital. When I did, I felt like a wild cat in my stomach. In every window I was looking about the room where I stayed and heat waves flooded me. At the gate of the hospital nameplates with Horizons Foundation charity used to draw my attention. I did not know much about what such an organization meant and how it worked, but I could not find the route to entry…

Interviu John Head

Scriitorul american John Head a avut amabilitatea sa acorde un scurt interviu Fundatiei Orizonturi.
Multumim pentru caldura cu care a raspuns intrebarilor noastre.

La revedere, David! Succes!

David Sasaki, fost director Rising Voices si coordonator al programului “Blogging the Dream", pleaca de la Rising Voices dupa trei ani de activitate. Colaborarea noastra cu David a fost una extrem de deschisa si incurajatoare. Ii multumim pentru sprijin si ii dorim mult succes in activitatea viitoare. Speram sa nu uite vizita la Campulung Moldovenesc! Good bye, David and Good luck!

„Nu te ruşina, nu-ţi fie frică!” / “Don’t be ashamed, don’t be afraid!”

Luni, 10 mai 2010, John Head, jurnalist şi scriitor american, a conferenţiat la Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc.

John Head a vorbit unei audienţe formate din specialişti în domeniu, pacienţi ai spitalului, membri ai Fundaţiei Orizonturi despre „el şi sănătatea mintală”.

Propria experienţă de viaţă, aceea a unui om care s-a luptat cu depresia 20 de ani fără să caute sprijin, l-a determinat să scrie cartea Stând în umbră: înţelegerea şi depăşirea depresiei la bărbaţii de culoare.

„Apeleză la ajutor, nu te ruşina şi nu-ţi fie frică” a fost în esenţă mesajul lui John. „Vorbind despre tine, împărtăşind propria experienţă reuşeşti să înţelegi mai bine ce ţi se întâmplă şi înveţi ce trebuie să faci pentru a învinge depresia.”

Extrem de modest, cu calm şi răbdare, John a răspuns întrebărilor adresate de către pacienţi. Vom reveni curand cu interviul pe care John Head a avut amabilitatea sa ni-l acorde.

John Head a fost reporter pe proleme de sănătate mai bine de 20 de ani pentru Detroit Free Press şi The Atlanta Journal-Constitution. Fost bursier „Carter” pentru jurnalism în sănătate mintală, scriitorul John Head este membru în comitetul consultativ al Programului pentru burse pentru jurnalişti de la Centrul Prezidenţial Carter din SUA.

Monday, May 10, 2010, John Head, an American journalist and author, has lectured at the Psychiatric Hospital Campulung Moldovenesc.

John Head spoke to an audience formed by professionals, patients of the hospital and members of Horizons Foundation about “him and mental health”.

His own life experience, that one of a man who fought with the depression for 20 years without to seek for help, led him to write Standing in the Shadows: Understanding and Overcoming Depression in Black Men.

“Seek for help, don’t be ashamed and don’t be afraid” was essentially the John’s message. “Speaking about yourself, sharing your own life experience you succeed to better understand what happens to you and to learn what you have to do to overcome depression.”

Extremely modest, John calmly and patiently answered the questions asked by patients. We will come back soon with the interview that John Head kindly gave to us.

John Head worked as a health reporter for Detroit Free Press and The Atlanta Journal-Constitution. Former Rosalynn Carter fellow for mental-health journalism, John Head is member of the Advisory Committee Program for mental health journalism scholarships from CarterCenter in Atlanta, USA.

Muzeul de vise

Mă îndrept spre casă cu un cer provizoriu deasupra capului,
Să mă apere de ploaie.
Cerul permanent îşi scutură stropii deasupra mea.
Am să-ti fac din ploaia asta o supa de cuvinte.

Ţi-o voi servi la cină,
Ca să mă visezi toată noaptea.
Dimineaţa dormitorul nostru miroase mereu a visele tale.
După ce aerisesc
Până şi răsăritul e în culori de vise nocturne.
Localnicii au depus reclamaţii pentru cromatica norilor publici.

Aşa am ajuns să folosesc şi eu aspiratorul de vise:
Dimineaţa, cu uşile si ferestrele ermetic închise,
Aspir timp de zece minute,
Iar in week-end merg cu aspiratorul la Muzeu.
Aici visele sunt dispuse pe categorii:
Vise de zbor, vise de valuri, vise de flori.
Există şi secţiunea coşmarurilor
Şi o alta alb-negru, cu vise canine.
Donatorii sunt rugaţi să nu plagieze.

De curand s-a înfiinţat ARV - Asociaţia Realistă Veselă,
Care consideră Muzeul drept primul incubator de lumi paralele.
ARV avertizează că, dacă nu se vor lua măsuri în regim de urgenţă,
Excentricii şi sensibilii îşi vor abandona vieţile,
Preferând să trăiască un vis despre viaţă.

Smaranda Iacoban

Featured Blogger: Getutza

Prietena noastra Getutza a fost intervievata de Eduardo Avila, colaborator la Rising Voices, organizatia care ne sprijina in proiectul "Blogging the Dream".
David Sasaki, coordonatorul proiectului din partea Rising Voices, care ne-a vizitat in septembrie 2009, a publicat cateva informatii despre interviu pe site-ul weblogtheworld

Our friend Getutza was interviewed by Eduardo Avila, collaborator of Rising Voices, organization which supports us with “Blogging the Dream” project. David Sasaki, project coordinator on behalf of Rising Voices, who visited us on September 2009, published information about the interview on the web site weblogtheworld.

Mental Disability Advocacy Center (MDAC) saluta compensatia “piatra de hotar pentru drepturile omului”

11 Martie 2010, Budapesta (Ungaria), St. Petersburg (Rusia) si Strasbourg (Franta).

MDAC saluta hotararea de saptamana trecuta a Curtii europene a Drepturilor Omului care a cerut guvernului rus sa plateasca despagubiri de 25.000 euro unei persoane cu probleme de sanatate mintala, care a fost privata in mod ilegal de drepturi si tinuta in mod arbitrar intr-un spital de psihiatrie mai mult de sase luni. Aceasta este cea mai mare despagubire pe care Curtea a acordat-o vreodata intr-un caz de nerespectare a drepturilor persoanelor cu dizabilitati.

MDAC hails compensation “milestone for global human rights”

11 March 2010, Budapest (Hungary), St. Petersburg (Russia) and Strasbourg (France).

MDAC welcomes last week’s judgment of the European Court of Human Rights which ordered the Russian government to pay 25,000 EUR compensation to a man with mental health disabilities who was unlawfully deprived of legal capacity and arbitrarily detained in a psychiatric hospital for more than six months. This is the largest amount of compensation the Court has ever awarded in a disability rights case.

Pentru detalii click aici

Calatorind dincolo de bariere

Am incheiat proiectul nostru Calatorind dincolo de bariere cu o prezentare de succes in comunitate. Fundatia Orizonturi si Centrul Scolar din Campulung Moldovenesc, Romania, au colaborat cu Corpul Pacii si USAID pentru a crea si implementa “Calatorind dincolo de barieie”, o initiativa de crestere a incluziunii sociale a beneficiarilor de servicii de sanatate mintala si elevilor cu nevoi speciale. Aceste persoane, in special in zona rurala a Romaniei, au oportunitati si resurse limitate pentru a-si explora imprejurimile, sa nu mai vorbim de a invata despre zona in care traiesc. Proiectul a permis unui grup de 20 de beneficiari de servicii de sanatate mintala şi elevi sa faca acest lucru intrun alt mediu de invatare, in cadrul comunitatii.

Vreme de sase luni ne-am intalnit de trei ori pe saptamana. Prima intalnire a fost destinata planificarii unei excursii de o zi cu scop educaţional-informativ complex, în diverse domenii precum geografie, istorie, cultură, ecologie. A doua intalnire a insemnat excursia in sine, participantii avand responsabilitatea inregistrarii observatiilor personale in forma scrisa, grafica, fotografica sau video. La a treia intalnire participantii au discutat despre experienta traita si au impartasit impresii de calatorie. Dupa sase excursii am realizat o brosura si pliante pentru a arata ce au invatat participantii la proiect, matertiale care au fost distribuite in comunitate.

Integrarea sociala prin acest proiect a diminuat izolarea si singuratatea in randul participantilor. Capacitatea de a stabili relatii a fost probabil unul din cele mai bune rezultate pe care le-am avut. Adultii s-au bucurat sa aiba grija de copii dornici sa o accepte pentru ca, in general, ei nu au sprijinul si grija necesare in propriile case. Elevii au dezvoltat o relatie mai deschisa, vesela, relaxanta cu profesorul lor care a remarcat ca elevii sunt mult mai deschisi cu ea, impartasindu-i problemele si grijile lor. Ambele grupuri, fiecare dintre ele stigmatizat, au vazut o imagine diferita, “adevarata poveste” a unora despre ceilalti. Participantii au devenit mai implicati la scoala, in organizatie si chiar impreuna, la clubul bloggerilor. Ei si-au imbogatit cunostintele, povestesc cu mandrie cunoscutilor si prietenilor despre implicarea in proiect, trezindu-le interesul. Surprinzator, cativa membri din comunitate si-au manifestat sprijinul pentru continuarea proiectului prin sponsorizari. In fapt, doi sponsori locali ne-au ajutat sa acoperim cheltuielile de cazare si astfel am putut organiza o excursie de doua zile. Prin acest proiect nu numai ca am imbunatatit potentialul individual, stima de sine, cunostintele si sanatatea participantilor, dar am si invitat comunitatea sa priveasca dincolo de stigma.

Proiectul a culminat cu Gala de prezentare in comunitate la Colegiul National “Dragos Voda”. Participanti la proiect, oameni din comunitate, elevi ai colegiului au foramt un public de aproximativ 100 de persoane. Am prezentat proiectul, am vorbit despre beneficiile integrarii in comunitate a participantilor la proiect, am aratat imagini din excursii si am oferit celor din public brosura cu articole despre experientele participantilor la proiect. Au cantat elevii din grupul de rock al Centrului Scolar, demonstrand inca o data ca ei nu sunt atat de diferiti de elevii din scolile “obisnuite”. Au participat si zece elevi ai Colegiului “Dragos Voda” cu prezentari ale unor puncte de interes din lume si un program muzical. Publicul a apreciat calduros aceasta Gala. S-au spart bariere sociale si s-a dovedit ca beneficiari de servicii de sanatate mintala si elevi cu nevoi speciale sunt de fapt membri capabili si activi ai comunitatii.

For English version click here.

Confesiunea unui scriitor care a convietuit cu depresia

John Head, scriitor american, fost jurnalist, membru in comitetul consultativ al Programului de burse pentru jurnalism pe sanatate mintala de la Centrul Pezidential Carter, din Atlanta, SUA vorbeste despre cum s-a confruntat timp de 20 de ani cu o depresie netratata. Pe 5 februarie, el va conferentia la Iasi. Evenimentul are loc la invitatia unui jurnalist de la “Ziarul de Iasi”, fost bursier Carter, si a Spitalului Socola.

Pentru a citi interviul luat de Emilia Chiscop scriitorului american click aici

Confessions of a Writer Who Lived With Depression

John Head, an American writer, former journalist, and member of the Advisory Committee Program for mental health journalism scholarships from the Carter Center in Atlanta, USA talks about how he dealt with untreated depression for 20 years. On February 5, he will lecture in Iasi, Romania. The event takes place at the invitation of a journalist from "Ziarul de Iasi, who was a Carter scholar and a student at Socola Hospital.

Judi Chamberlin nu mai este...

Ne pare extrem de rău că prima postare din acest an vă aduce o asemenea ştire: Judi Chamberlin a plecat dintre noi sâmbătă, 16 ianuarie 2009, la vârsta de 65 de ani.

Judi, numită uneori şi „bunica” mişcării nebunilor, a început munca sa de pionierat pentru alternative care să dea forţă, putere beneficiarilor de servicii de sănătate mintală şi supravieţuitorilor psihiatriei cu cartea „Pe cont propriu: alternative controlate de pacient în sistemul de sănătate mintală” (1978).

Este de înţeles faptul că a stat în spital în ultima parte a vieţii. Fiind cu adevărat o persoană uimitor de pasionată şi practică, Judi a avut un blog în perioada spitalizării. Îl puteţi găsi accesând http://judi-lifeasahospicepatient.blogspot.com/

Toată recunoştinţa noastră pentru munca sa extraordinară care ne dă forţa să continuăm!

We are extremely sorry to provide this news to you all by the first post of this year: Judi Chamberlin died on Saturday, 16^th of January, 2009, at the age of 65.

Judi has sometimes been called the „grandmother” of mad movement, beginning with her pioneering work for empowering alternatives for mental health service users and psychiatric survivors with her book “On Our Own: Patient Controlled Alternatives to the Mental Health System” (1978).

It’s understandable that she was hospitalized for some time. True to the amazing passionate and practical person she was, Judi had a hospital activist blog you can find at http://judi-lifeasahospicepatient.blogspot.com/

Our gratitude for her great work which gives us the power of going on!