Descrierile despre bolile psihice din mass-media pentru adulţi sunt asociate cu violenţa sau cu pericolul şi transmit impresia că bolile mintale constituie o ameninţare. Deşi se pare că a existat o reducere în frecvenţa descrierilor care asociază pericolul cu bolile mintale, asemenea descrieri sunt încă obişnuite. Alte atribuţii negative folosite în mod frecvent în construcţia bolilor psihice includ imprevizibilitatea şi incompetenţa socială.
O presupunere rezonabilă este că descrieri stigmatizatoare similare domină mass-media pentru copii, pentru că acele descrieri sunt create de adulţi care deţin aceleaşi valori stigmatizatoare. Dacă aşa este, atunci bolile mintale în mass-media pentru copii ar putea fi asociate cu violenţa, imprevizibilitatea, şi incompetenţa, determinând ca cei identificaţi ca fiind bolnavi psihic să fie ostracizaţi. Acest efect ar fi mai probabil atunci când imaginile negative nu sunt echilibrate de alternative pozitive din viaţa reală între membrii familiei sau prieteni.
Ştim mai puţin, oricum, despre diferitele surse de informaţii pe care copiii ar putea să le folosească în înţelegerea bolilor mintale. Pare în mod intuitiv rezonabil că tineri vor utiliza mai puţin presa scrisă în comparaţie cu adulţii. Până aici, este important să înţelegem cum creşterea accesibilităţii pentru media electronică ar putea influenţa atitudinile copiilor faţă de bolile psihice. Media electronică include televizorul şi radioul, precum şi mai recentele jocuri pe calculator şi Internetul.
