27 noiembrie 2011

Stigmatizarea în mass-media pentru copii

Descrierile despre bolile psihice din mass-media pentru adulţi sunt asociate cu violenţa sau cu pericolul şi transmit impresia că bolile mintale constituie o ameninţare. Deşi se pare că a existat o reducere în frecvenţa descrierilor care asociază pericolul cu bolile mintale, asemenea descrieri sunt încă obişnuite. Alte atribuţii negative folosite în mod frecvent în construcţia bolilor psihice includ imprevizibilitatea şi incompetenţa socială.

O presupunere rezonabilă este că descrieri stigmatizatoare similare domină mass-media pentru copii, pentru că acele descrieri sunt create de adulţi care deţin aceleaşi valori stigmatizatoare. Dacă aşa este, atunci bolile mintale în mass-media pentru copii ar putea fi asociate cu violenţa, imprevizibilitatea, şi incompetenţa, determinând ca cei identificaţi ca fiind bolnavi psihic să fie ostracizaţi. Acest efect ar fi mai probabil atunci când imaginile negative nu sunt echilibrate de alternative pozitive din viaţa reală între membrii familiei sau prieteni.

Ştim mai puţin, oricum, despre diferitele surse de informaţii pe care copiii ar putea să le folosească în înţelegerea bolilor mintale. Pare în mod intuitiv rezonabil că tineri vor utiliza mai puţin presa scrisă în comparaţie cu adulţii. Până aici, este important să înţelegem cum creşterea accesibilităţii pentru media electronică ar putea influenţa atitudinile copiilor faţă de bolile psihice. Media electronică include televizorul şi radioul, precum şi mai recentele jocuri pe calculator şi Internetul.

Portretizarea persoanelor cu tulburări psihice în filme

Ştim că o comedie poate fi un instrument puternic de înfăţişare a inegalităţii, nedreptăţii şi ipocriziei, iar modul în care oamenii cu tulburări mintale sunt descrişi, exemplifică adesea toate trei situaţiile.

Autorii de comedii nu prea îndrăznesc să ridiculizeze grupurile sociale dezavantajate, ca minorităţile etnice sau homosexualii şi ar trebui să aibă aceeaşi reţinere faţă de oamenii cu probleme de sănătate mintală. O comedie trebuie să fie relevantă fără să abuzeze de stereotipii fără sens, gratuit ofensatoare pentru oamenii cu tulburări mintale şi familiile lor.

“Filmele sunt pentru publicul american ceea ce era circul pentru vechii atenieni. Ne conturează cultura şi ne conturează atitudinile”, spune Glan Gabbard, autor al cărţii “Psihiatria şi Cinematograful”, publicată în 1987.

Fie că este vorba despre descrierea psihiatrilor sau a bolnavilor psihic, istoria cinematografului nu a fost generoasă, crede Gabbard. Exceptând “epoca de aur” dintre 1957 şi 1963, când 22 de filme au fost produse cu portrete idealizate ale terapiştilor, şi cu excepţia câtorva în alţi ani, nici psihiatrii nici bolnavii psihic nu au fost conturaţi în mod foarte pozitiv.

Caricaturi ale oamenilor cu tulburări psihice au apărut adesea într-un anumit gen de filme. Filemele de groază conţin adesea un personaj «psihopat» sau se rezolvă cu un personaj care se dovedeşte a fi bolnav mental, de exemplu Scream II. Acesta este un truc facil. Nu este necesar să ne gândim la motivaţia criminalului – starea sănătăţii mintale a lui (ei) este văzută ca o explicaţie în sine. Înseamnă de asemenea că personajul poate să se comporte într-un mod neprevăzut.

Mai recent, filmele au realizat o descriere dintr-o perspectivă mai puţin senzaţională şi mai sensibilă. De exemplu, A Beautiful Mind (2002) descrie povestea adevărată a unui geniu în matematică ce are un diagnostic de schizofrenie, în timp ce Shine (1996) este povestea unui pianist sclipitor care are un diagnostic de tulburare afectivă bipolară.

Sursa: http://digilib.bc.edu/reserves/co465/dugg/co46521.pdf

(Portrayals of Mental Illness in Movies)

Traducere: Smaranda

Sursa foto: http://www.variety.com/article/VR1118017524?refcatid=13

7 mai 2011

Saptamana Sanatatii Mintale

Organizatia Minte Forte realizeaza cea de-a doua editie a Saptamanii Sanatatii Mintale, în perioada 9-15 mai în Cluj-Napoca. Parteneri in acest proiect sunt Facultatea de Psihologie, Facultatea de Teologie Ortodoxa, Academia de Muzica Gh. Dima si Biblioteca Judeteana Octavian Goga. Proiectul se adreseaza publicului larg, caruia isi propune sa-i ofere informații specializate cu privire la problemele de sanatate mintala, atat de frecvent intalnite in comunitate si in acelasi timp, atat de ignorate din cauza prejudecatilor care exista legate de acestea.
Pe parcursul celor sapte zile ale Saptamanii Sanatatii Mintale, clujenii vor avea parte de prelegeri, proiectii de filme artistice care trateaza tematica bolilor mintale urmate de discutii cu psihologi si ateliere de dezvoltare personala.
Vor fi abordate teme precum manifestarile diferitelor probleme psihice, cauzele lor, metodele de preventie si de tratament, precum si modalitati de dezvoltare emotionala si sociala. Evenimentul care incheie saptamana este un recital din lucrari de R. Schumann și L. Van Beethoven, care au suferit de tulburare maniaco-depresiva. Recitalul este realizat in colaborare cu Academia de Muzica si va fi urmat de o prezentare cu privire la aceasta tulburare.
Sponsorii Saptamanii Sanatatii Mintale sunt: Arta Culinara, Tipografia Ardealul, Roprint, Hypermarket Cora.
Partener media: Monitorul de Cluj
Intrarea la evenimente este libera.

Pentru mai multe detalii vizitati Minte Forte

23 ianuarie 2011

Interviu cu Daniel Cornaschi, membu Orizonturi

- Te rog să ne explici ce înseamnă ENUSP şi care este rolul său.

ENUSP este prescurtarea pentru European Network of (ex)Users and Survivors of Psihiatry (Reţeaua Europeană a Utilizatorilor şi Supravieţuitorilor Serviciilor Psihiatrice). În general ENUSP întruneşte activităţile specifice ONG-urilor (organizaţiilor non-guvernamentale) naţionale. Caracteristica sa principală e că acţionează ca o umbrelă îngemănând scopul, viziunea şi misiunea fiecărei organizaţii în parte.

- Recent ai participat la întrunirea de la Salonic (Grecia). Care a fost tema întrunirii şi ce evenimente au avut loc în cadrul acestei întruniri?

Congresul ENUSP de la Salonic a avut tematica DETERMINING OUR OWN FUTURE: The way forward for all European users and survivors of psychiatry (Determinându-ne viitorul: calea pentru toţi utlilizatorii şi supravieţuitorii europeni ai serviciilor psihiatrice). Prima zi a congresului a constat din două sesiuni urmate, apoi, după-amiaza, de grupuri de lucru, fiecare cu tematică distinctivă. Congresul s-a desfăşurat între 27 sept şi1 oct 2010.

- Povesteşte-ne despre grupurile de lucru.

În cadrul congresului s-au organizat unsprezece grupuri de lucru (workshopuri) desfăşurate în paralel. Grupul cu tema „Re-construirea ENUSP” s-a desfăşurat în două sesiuni. Fiecare workshop avut durata a două ore. Eu am participat la doua dintre ele: primul, un studiu despre influenţa medicaţiei psihotrope în stările suicidare, iar al doilea un studiu comparativ asupra implicării active, ca angajaţi, ai benefeciarilor în sistemul psihiatric.

- Ai publicat o reacţie la un articol stigmatizator la adresa persoanelor cu afecţiuni psihice apărut în presa din Botoşani. Care crezi că este motivul pentru care mass-media documentează destul de rar cazurile de abuz psihiatric?

Consider că presa nu mai este demult un organism independent. Pe lângă faptul ca ea este subordonată patronului şi de multe ori intereselor acestuia, ea mai are de servit încă un stăpân - Publicul, astfel că subiectele alese pentru publicare nu vor servi interesul persoanelor defavorizate, ci interese mercantile.

- Pentru ce drepturi ale persoanelor cu tulburări psihice luptă ENUSP? În ce mod contribuie organizaţia la informarea utilizatorilor de servicii psihiatrice?

În prezent ENUSP susţine ratificarea Convenţei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi pentru fiecare ţară în parte. Din păcate organizaţia ENUSP nu este orientată spre a se face cunoscută fiecărei persoane în parte ci mai mult în direcţia legăturilor cu alte organizaţii, tinzând astfel către un public mai larg.

A consemnat, Smaranda Iacoban

For English version click here